Noua Lege a Invatamantului
Pe data de 4 ianuarie 2011 a fost promulgată Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. Legea a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 18 din 10 ianuarie 2011. Actul normativ asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii şi reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional ca sistem educaţional orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, volitive şi acţionale, precum şi pe cunoştinţe fundamentale de utilitate directă, în profesie şi societate.
Învăţământ obligatoriu

Învăţământul obligatoriu este de zece clase şi cuprinde clasa pregătitoare şi şcoala generală (ciclul primar şi pe cel gimnazial). Învăţământul primar va avea o durată de cinci ani, fiind format din clasele I-IV, plus clasa pregătitoare, care devine obligatorie. Astfel, copilul va începe cu grupa pregătitoare, va face apoi ciclul primar (clasele I-IV) şi apoi pe cel gimnazial (clasele V-IX). Noutatea absolută pentru sistemul de învăţământ românesc e faptul că gimnaziul va cuprinde clasele V-IX.

Liceul nu este obligatoriu

Liceul cuprinde clasele X - XII/ XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică. Filiera teoretică a liceului va fi de 3 ani, iar cea tehnologică de 4 ani. Liceul nu va mai fi obligatoriu. Învăţământul profesional (şcolile de meserii) va avea o durată de la 6 luni la 2 ani.

Elevii vor trece prin mai multe evaluări, prima, la şase ani... Noua Lege a Educaţiei aduce modificări majore în privinţa evaluării şi a notării elevilor. Astfel, aceştia vor primi teste după modelul celor internaţionale, din doi în doi ani. Prima evaluare se va realiza la şase ani când copilul va intra în grupa pregătitoare (aceasta urmând a deveni parte din ciclul primar de studiu), iar următoarea va avea loc în clasa a II-a, când vor fi verificate cunoştinţele dobândite la scriere, citire şi matematică. În clasa a IV-a, elevii vor avea parte de o altă evaluare, când se va decide cât de bine înţeleg un text la prima vedere. Doi ani mai târziu, în clasa a VI-a, elevii vor susţine două probe, una la limbă şi comunicare şi una la matematică şi ştiinţe.

Ciclul gimnazial se va încheia cu clasa a IX-a, când elevii vor trebui să treacă prin cinci probe, la limba română, ştiinţe, o probă la o limbă străină, o probă practică de competenţe digitale şi una orală de evaluare a competenţelor civice şi sociale.

Admiterea la liceu se schimbă

La admiterea în liceu, 70% din notă va reprezenta portofoliul educaţional (care conţine printre altele media de la clasele V-IX plus rezultatul evaluării naţionale), iar 30%, un examen care se va da la nivelul fiecărui liceu. În cazul mediilor egale, diferenţierea se face pe baza portofoliului educaţional al elevului. Conform noilor prevederi, portofoliul educaţional este elementul central al evaluării învăţării şi cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale. Utilizarea lui se face începând cu clasa pregătitoare, reprezentând cartea de identitate educaţională a elevului.

Evaluarea naţională se face prin următoarele probe:

- o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română, limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională - probă scrisă;

- o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor la matematică şi ştiinţe - probă scrisă;

- o probă de evaluare a competenţelor de utilizare a calculatorului - probă practică;

- o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale - probă orală.

Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

Unităţile de învăţământ liceal care solicită organizarea probei suplimentare de admitere au obligaţia de a anunţa public disciplinele la care se susţine proba, programele şi procedurile de organizare ale acesteia până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a. În cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşete numărul de locuri oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se va realiza doar pe baza portofoliului educaţional al elevului.

Probe diferite la bacalaureat

Conform noii Legi a Educaţiei, examenul naţional de bacalaureat se organizează în două sesiuni şi constă în sustinerea următoarelor probe:

- proba A: evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;

- proba B: evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au studiat într-o astfel de limbă;

- proba C: evaluarea competenţelor lingvistice la cele două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal;

- proba D: evaluarea competenţelor digitale;

- proba E: scrisă, de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal:

a) o probă scrisă la limba şi literatura română, respectiv limba şi literatura maternă (probe comune pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, cu precizarea că proba în limba maternă e susţinută doar de elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale);

b) două probe scrise, diferenţiate, în funcţie de profil, filieră sau specializare. Astfel, pentru profilul real din filiera teoretică, elevii vor susţine o probă la matematică şi una transdisciplinară din ştiinţele naturii (fizică, chimie şi biologie). Pentru profilul umanist din filiera teoretică, probele se vor susţine la o limbă de circulaţie internaţională şi o probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane. Pentru filiera tehnologică, va fi o probă scrisă la disciplina specifică profilului şi o probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire, iar pentru filiera vocaţională sunt prevăzute o probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării şi o probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.

Părinţii, implicaţi mai mult în şcoală.

Părinţii vor avea dreptul să se implice în deciziile şcolii, respectiv în consiliile de administraţie. Ei vor lua parte la toate deciziile importante, inclusiv la cele legate de partea opţională a curriculumului şcolar. Părinţii sunt obligaţi să se asigure că odraslele lor merg la cursuri. În caz contrar, aceştia riscă amenzi de până la 1.000 de lei sau vor fi nevoiţi să presteze muncă în folosul comunităţii.

Învăţământul pentru minorităţi.

Învăţământul pentru minorităţi se poate organiza pe grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar, în orice localitate. De asemenea, în tot învăţământul preuniversitar, geografia şi istoria se predau în limba minorităţii, după manuale şi programe speciale, cu obligaţia transcrierii şi însuşirii toponimiei şi în limba română. Orele de religie nu sunt obligatorii. La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorilor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie.

Limitarea numărului de ore de predare.

Legea limitează numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ. În învăţământul primar nu pot fi mai mult de 20 de ore pe săptămână, la cursul gimnazial maximum 25 de ore pe săptămână iar la liceu, maximum 30 de ore. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate.

Bebeluşii vor primi bani pentru şcoală

Din anul 2013, statul va aloca fiecărui nou-născut 500 de euro în scop educaţional, banii putând fi scoşi de titular la 14 ani.

Articolul 361 din lege prezintă calendarul aplicării măsurilor pentru învăţământul preuniversitar, după cum urmează:

- introducerea clasei pregătitoare în învățământul primar intră în vigoare începând cu anul școlar 2012-2013;

- introducerea clasei a IX-a în învățământul gimnazial intră în vigoare începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2011—2012;

- examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care începe clasa a IX-a în anul școlar 2012—2013;

- admiterea la liceu se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2011—2012;

- acordarea a 500 de euro pentru educația permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând din anul 2013;
- introducerea costului standard per elev și a principiului „finanțarea urmează elevul” se aplică din anul 2012;